Pe final de an 2017 am stat de vorbă cu domnul primar Ionuț Stănușoiu pentru a vă comunica, vouă, celor din regiune, cum se încheie anul în comuna Ghiroda.

Domnule primar, ne apropiem de finalul anului, vă invit să facem pentru cititorii PROVINCIALULUI o retrospectivă. Care au fost cele mai importante proiecte realizate de primăria Ghiroda în anul 2017?

Am pornit anul 2017 cu peste 170 de proiecte aflate pe lista de investiții a primăriei. Deși părea o cifră cel puțin ambițioasă, majoritatea  proiectelor au fost realizate.

Asfaltarea drumului de legătură cu Timișoara (drumul de după pod), construirea a două podețe și refacerea asfaltului pe str. Lugojului, primele două străzi modernizate (rigole de scurgere ape pluviale, trotuare și accese) Sinaia și Plopilor, baza sportivă de la Ghiroda inaugurată printr-un meci eveniment între echipa noastră, ACS Ghiroda si Legende ale echipei naționale a României, refacerea integrală a suprafeței de joc a terenului din Giarmata Vii, modernizarea străzii Teilor din Giarmata Vii. S-au realizat extinderi de rețele de apă și canal. S-a pietruit un număr important de străzi , peste 60, printre care și cel de legătură cu Moșnița Veche. La Giarmata Vii s-a finalizat o nouă fântână publică în parcul de lângă terenul de fotbal.

Un alt proiect important pe care l-am coordonat a fost refacerea parcurilor din comună. Astăzi ne mândrim cu niste parcuri moderne, dotate la standardele anului 2017. În 2018 va începe execuția unui parc nou pe strada Stejarului din Ghiroda.

De asemenea, ne mândrim cu faptul că la începutul anului viitor vom finaliza extinderea proiectului de monitorizare video a localității Giarmata Vii. Astăzi, este gata în procent de peste 80%. În câteva locuri din sat am oferit cetățenilor acces wireless la internet. La finalul acestei investiții, Giarmata Vii va fi o localitate supravegheată video în totalitate. În 2018, ne propunem să realizăm același proiect și în Ghiroda.

Din punct de vedere cultural, am bifat o serie de evenimente demne de a fi menționate: Ruga satului atât în Ghiroda cât și în Giarmata Vii, Festivalul Ceaunelor, Târgul apicol și zilele comunei. ne-au călcat pragul în calitate de invitați, artiști consacrați: Direcția 5, Delia, Ruby, Dorian Popa și alții.

Înființarea Poliției Locale este încă o realizare importantă. Astăzi, 15 polițiști asigură liniștea și ordinea în comuna noastră.

Tot în acest an am achiziționat două autoutilitare Mitsubishi L200 și un WV Crafter, care au fost folosite de cei de la ADP Ghiroda, societate a Consiliului Local Ghiroda,  înființată tot anul acesta.

Sunt mai multe proiecte începute care se vor finaliza anul viitor: Asfaltare străzilor: Nouă, Scărișoara, Monaco, Păcii, Negoiu, Bucuriei și Biruinței. Pe aceste străzi s-a reușit asfaltarea, urmează să se monteze rigolele de scurgere ape pluviale.

Asfaltare legatura Numărul cu Lacului și str. Aleea Trestiei, au început lucrările, se va finaliza în primăvară.

Asfaltare Poiana Ruscă, Carpați, s-au demarat lucrările, dar se va finaliza anul viitor.

Modernizarea străzilor Ceahlău și Herculane, trotuare, rigole acoperite, podețe și accese auto, lucrările sunt începute se vor finaliza anul viitor.

Modernizarea străzii Stejarului, pe această lucrare am întâmpinat mai multe probleme care au dus la o durată mai lungă de execuție, acum stăm bine, mai avem puțin și finalizăm modernizare străzii, lucrarea cuprinde trotuare, accese auto, podețe și rigola acoperită.

E greu de gospodărit o casă, darămite o comună, cum reușiți să țineți pasul cu viteza în care Ghiroda se dezvoltă?

Ghiroda nu se dezvoltă, încă, asa cum mi-aș dori eu. Principala problemă a localității noastre a fost că marea majoritate a proiectelor a trebuit să le luăm de la zero. Mai mult, majoritatea proiectelor preluate de la vechea administrație a trebuit să le modificăm. Asta a dus la o oarecare întârziere în implementarea lor, dar astăzi pot să afirm cu tărie că suntem pe un drum bun. Ghiroda se dezvoltă natural și datorită poziției geografice. De când am preluat mandatul de primar, administrația a apăsat accelerația, ne dezvoltăm atât prin proiectele gestionate de administrația locală cât și prin anumite proiecte private de dezvoltare. O problemă reală a fost și încă mai este, multitudinea de lucruri care nu s-au făcut de-a lungul timpului. Zeci de drumuri sau străzi ne intabulate, regulamente privind diverse lucruri care n-au existat. Mare parte din ele le-am rezolvat, dar încă mai există situații care necesită mult timp și muncă pentru a fi rezolvate. Pentru a putea gestiona toate aceste proiecte, am mărit organigrama si am pus accentul pe dezvoltarea persoanelor din primărie. Motivarea financiară a acestora a dat roade, foarte mulți colegi din primărie muncesc astăzi mai mult de 8 ore pe zi, doresc să le mulțumesc pe această cale. Astăzi, suntem o echipă, fiecare își face treaba și lucrurile merg bine. La început a fost mai greu, am muncit și 17-18 ore pe zi, a fost o perioadă grea, dar a trecut. Coeziunea oamenilor din primărie, orientarea acestora către cetățean este încă un lucru pe care ar fi trebuit să îl menționez la capitolul realizări importante.

În anul 2017 , am reușit să creștem bugetul comunei cu aproximativ 25%, acest lucru cred că arată că administrația actuală își face treaba. De menționat că taxele și impozitele locale au rămas la nivelul din 2016.

Pentru anul 2018, am propus consiliului local scăderea anumitor impozite locale și aceștia au acceptat forma propusă astfel că în anul 2018 vom avea impozite scăzute pentru terenul intravilan din cele două localități.

Sunteti unul dintre primarii tineri din județ. Ați primit încrederea cetățenilor pentru a cârmui localitatea, iar implicarea de până acum se vede prin fapte. Care sunt dorințele cele mai arzătoare ale cetățenilor și ce proiecte pregătiți pe anul care vine?

Da, chiar cel mai tânăr dintre primari. Până la ora actuală cred că am făcut tot ce se putea pentru a dezvolta localitatea, dar suntem conștienți că mai avem multe de făcut. Vom continua să muncim serios, cu dedicare și profesionalism pentru a reuși să îmbunătățim calitatea vietii și pentru a schimba realitatea oamenilor din comuna noastră. Îmi doresc foarte tare să aducem Ghiroda în topul comunelor din România.

Mai concret, în luna martie, speram să avem temperaturi optime,să  continuăm lucrările începute la proiectele amintite mai sus.

Lucrări noi pentru anul 2018:

Extindere rețele de apă și canal aproximativ 6-7 km, construire Parc str. Stejarului, Construire grădinița nouă în Ghiroda, extindere apă și canal în zona de după pod, aproximativ 28 de km, modernizare clădire primărie Ghiroda, extinderea rețelelor de alimentare cu energie electrică și gaz pe mai multe străzi din comuna, asfaltarea străzilor Bradului, Dîmbovița si Speranței, modernizarea străzii Dunărea : îngropare cabluri de alimentare cu energie electrică, cablu, telefonie și iluminat public; realizare piste pentru biciclete, canalizare pluvială îngropată, trotuare și locuri de parcare longitudinale.

Încă se lucrează la licitația pentru proiectul tehnic de modernizare a unui număr de peste 75 de străzi din Ghiroda și Giarmăta Vii, împărțite în 10 loturi. Aici vorbim de îngroparea cablurilor de alimentare cu energie electrică,  trotuare, canalizare pluvială îngropată, accese auto  și piste de biciclete acolo unde este cazul.

Am enumerat aici cele mai importante proiecte, mai sunt multe altele, dar nu vrea să lungesc foarte mult lista, ne dorim să schimbam din temelii întreaga infrastructura a comunei. Avem multe de făcut, ne dorim doar ca oamenii să înțeleagă că lucrurile nu se pot face de azi pe mâine, există proceduri legale care trebuiesc respectate.

La dumneavoastră în comuna există și o activitate fotbalistică foarte intensă. Ați acordat acestui sport întâietate, iar rezultatele se văd….

În ultimii ani Primăria Ghiroda a investit o sumă considerabilă în ceea ce înseamnă infrastructură sportivă. Baza sportivă Emilian Pavel este una modernă, care ne permite să avem pretenții din partea echipei de fotbal din localitate.

Anul acesta am reușit să promovăm pentru prima dată, în liga a treia. Deși am fost la unele meciuri, recunosc că fotbalul nu este punctul meu forte, așa că de acest proiect se ocupă din partea primăriei administratorul public care, printre altele, a devenit și un mare susținător al echipei. Acesta, împreună cu reprezentanții clubului, Alin Miloș, Vlad Bura, Borchescu Daniel, Paul Codrea și Marius Poclid au reușit multe lucruri frumoase în anul care se încheie. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în sport.

ACS Ghiroda a terminat turul de campionat în primele 10 echipe, avem o echipă foarte tânără, cred că este o poziție onorabiă pentru o echipă nou promovată în divizia C. Am înființat și un club sportiv comunal, chiar în aceste zile așteptăm să primim CIS-ul de la Ministerul Tineretului și Sportului. În cadrul acestui club vom avea multe mai multe laturi sportive, ne dorim să promovăm sportul în comună, tineretul are nevoie să facă sport de orice fel, doar în acest fel putem să ne menținem sănătoși.

Revenind la fotbal, vreau să anunț pe această cale că țintim spre Divizia B. Cred că acolo ne este locul.

Vă rog să încheiem cu câteva gânduri de sărbători către concetățenii dumneavoastră și către toți cei care citesc acest material.

Îmi doresc pentru toți locuitorii comunei noastre sănătate și cât mai multe bucurii. Îi asigur ca și în anul care urmează ușa mea le va fi mereu deschisă. Voi rămâne fidel principiului „administrație eficientă în slujba cetățeanului”

Sărbători pline de iubire, speranță și credință, tuturor!

„Pentru mine Ana Pacatiuș reprezintă Banatul”!

Fuego

Este timpul sărbătorilor de iarnă, al colindelor și al mirosului de brad, al cadourilor, al lemnului trosnit în foc și al bucuriei. Nelipsit din casele românilor este cântecul. Se spune că e bine să primeşti colindători, pentru că urarea lor aduce noroc. Acesta a fost și motivul pentru care, pe final de an, am ales ca în casele dumneavoastră să intre unul dintre cei mai iubiți interpreți: Fuego.

Ne bucurăm să te avem la Timișoara.

Drumurile mele spre Timișoara nu sunt foarte dese, pentru că e foarte departe și deja am programate pentru anul acesta și anul viitor foarte multe evenimente în cealaltă parte a țării, în Moldova, dar asta nu înseamnă că-i vitregesc pe bănățeni. Eu vin de două ori pe an în Timișoara la Opera Națională, cu spectacolele mele dedicate primăverii și sărbătorilor de iarnă. Alerg prin țară și muncesc enorm pentru această meserie, am adunat în repertoriu până astăzi peste șase sute de cântece.

Cu toate astea ai lăsat loc și pentru o a doua pasiune: pictura.

Pictura o moștenesc, ca să zic așa. Mama, în tinerețe, a făcut artă decorativă. E o veche pasiune a mamei mele. Eu sunt autodidact, am spus peste tot, nu am avut șansa să fac studii în arta plastică, pentru că n-am avut timp. Talentul vine de undeva din neant. Când mă așez în fața pânzei nu mă gândesc ce pictez, pur și simplu încep. Ție ți-a plăcut o operă de-a mea și ai spus că vrei să crezi că sunt narcise, eu le vedeam crizanteme, adică fiecare are alt mod de a privi arta. Am deschis un proiect care poartă numele ”Art by Fuego- artă pentru suflet”- un proiect de aproape un an de zile. Am ajutat peste 60 de artiști români, mari artiști care sunt în imposibilitatea de a avea un trai decent, și tineri foarte talentați. Sunt tineri atât de talentați în colțurile țării, pe care nu i-ai văzut niciodată la televizor. La televizor vedem interlopi, vedem femei ușoare, vedem goliciunea, răutatea, dar e foarte greu să vezi, astăzi, un tânăr care cântă la zece instrumente de suflat și este premiant la toate festivalurile de muzică, din România și nu numai. Majoritatea fondurilor din vânzarea picturilor mele merg către ei. Am dezvoltat acest proiect care, ajunge în orașele mari din țară, și, cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm că și la Timișoara, pentru că ar fi păcat să nu oferim un spectacol în adevăratul sens al cuvântului, cu venirea, într-o seară, a picturilor mele. Dar despre asta vom vorbi și vă vom ține la curent.

Nu e prea mult, și pictură, și muzică, și televiziune? Când ai timp pentru toate?

Pictura se întâmplă noaptea, cântăm seara și dormim până la prânz. Sunt extrem de fericit pentru că oamenii mă iubesc. Sunt chemat la evenimente și mă duc oriunde sunt chemat, nu sunt un artist pretențios și nu am fițe de vedetă. Sunt un simplu om care cântă pentru publicul său. Pe mine, după cum ai văzut, mă plac și copiii, și tinerii, și vârstnicii. Puțin din fiecare.

Cum e Fuego atunci când calcă în curtea casei în care a copilărit?

Ai senzația că, după ce treci Carpații, trăiești într-o altă lume. În Regat, oamenii sunt altfel, chiar și spectacolele sunt altfel. Eu sunt un ardelean înrăit, deși nu cânt foarte des în Ardeal. Când mă întreabă un reporter de unde vin, eu întotdeauna răspund așa: ”sunt jumătate moldovean, din partea tatălui, care e născut în județul Botoșani, sunt jumătate transilvănean, după mamă, care e născută în județul Cluj, la Turda, și locuiesc la București”. Locuiesc la București pentru că acolo se dă ora exactă pentru profesia mea, eu prezint, sunt moderatorul unei emisiuni de televiziune de opt ani. Sunt crescut cu credința în suflet, de la o vârstă fragedă. Bunica mi-a pus în mână prescura și m-a învățat rugăciunea emblematică, Tatăl nostru. De fiecare dată, atunci când ajung acasă, la Turda, nu uit să trec pe la biserică. Peste tot unde cânt, în țară, găsesc oameni curați și frumoși la suflet.

„Sunt bănățean sută la sută. Mă bate gândul să mă întorc acasă”

Dan Negru- moderator TV

Pe Dan Negru l-am întâlnit în București, dar l-am cunoscut la Timișoara. Mai bine de jumătate de ceas de discuție sub semnul întrebării nu a făcut decât să-mi confirme că un provincial bănățean nu se leapădă de țoalele lui, așa cum ar spune tot un provincial bănățean, veci. Nu am căutat picanterii și nu am încercat să descopăr neștiute. Am vrut să vă prezint o discuție cu unul dintre cei mai iubiți moderatori de televiziune din România, așa cum e el la o ceașcă de ceai.

Încep cu următoarea întrebare: se simte Dan Negru un provincial bănățean sau fuge de acest cuvânt pentru că cei din capitală i-au dat o conotație negativă?

E adevărat că mi-am construit cariera în anii ’90 când a fi timișorean era o mare făloșenie. Cred într-adevăr că munții despart oameni, într-un fel sunt dincoace de munți și în altfel în cealaltă parte. Pentru mine nu a fost o povară a fi bănățean, dimpotrivă, la început eram privit aspirațional pentru că vin din Timișoara. Din nefericire nu poți să faci foarte multe lucruri în provincie. Toate echipele de fotbal sunt concentrate în capitală, televiziunile sunt acolo, radiourile la fel. Asta se întâmplă și în Franța și în Anglia și în alte multe țări. Europa în general e clădită pe capitală.

Chiar și așa îmi spuneai că te gândești să părăsești Bucureștiul.

Mă gândesc la asta deseori. Să știi că nu mă regăsesc deloc în București. N-am reușit să fiu adoptat de capitală. Sunt bănățean sută la sută. Mă bate gândul să mă întorc acasă. Sunt născut în Timișoara, ai mei sunt de aici din zonă toți. Vorbesc de treaba asta cu soția mea mai mereu. Ea are o meserie care îi permite să facă asta, este medic stomatolog, în profesia mea, însă, e mai greu. Asta e problema mare pe care eu o întâmpin.

De ce îți este cel mai dor din Banat atunci când nu ești aici?

Mi-e dor de turta cu mac făcută de mama. Dar să știi că eu vin foarte des acasă. De fapt n-am plecat niciodată de tot din Banat. Aștept curse de avioane mai normale, aștept trenuri mai normale. De data aceasta am venit cu trenul și am făcut 12 ore. Timișoara este destul de ruptă din punctul de vedere al transporturilor, mai degrabă ajung la Munchen decât să mă duc la București. Mai repede ajung la Viena. Așa cum ți-am spus mă bate gândul să mă mut definitiv aici. Am vrut să investesc într-un radio sau o televiziune locală, dar toți oamenii de publicitate din București m-au speriat. Am înțeles că aici e un alt tip de consum de media, iar studiile pe care le-am văzut pe această temă m-au cam îngrijorat.

Cum regăsești oamenii din zona aceasta?

Mai amestecați.

Cu aceeași făloșenie?

Nu, au mai pierdut din făloșenie. Dar sunt mult mai amestecați decât erau în adolescența mea.

În adolescența ta presa era altceva.

Anii ’90 a fost perioada în care presa era interesantă. De fapt a fost la fel în toată țara, nu doar în Timișoara. Mă uimește în schimb altceva. Mă uimește apetitul publicului timișorean, sau moldovean, chiar și ardelean pentru tot ce înseamnă centru. Mă uimește dorința publicului din toată țara asta pentru emisiunile centrale de televiziune. Capitala a reușit să pună monopol pe tot ce înseamnă consumul de televiziune. Radiourile locale sunt moarte, la fel și televiziunile. Apetitul publicului provincial, așa cum spui tu, pentru tot ce este central este foarte mare, lucru care pe mine mă mâhnește. Miticii au altă dorință de expunere, în timp ce zona asta de Banat trăiește într-o discreție, discreție care ucide media.

Te mâhnește și pe tine ce se întâmplă acum cu mass media românească?

E un subiect atât de dezbătut că deja a devenit anacronic. Nu cred că treaba televiziunilor este să facă educație. Eu am doi copii și cred că educația trebuie să le-o facă mama lor, eu, școala, biserica.

Ai fost premiat de atâtea ori, care dintre distincții îți este mai dragă?

Să știi că răsplata prin insigne este insignifiantă. Cea mai mare bucurie pe care am avut-o eu au fost și sunt cifrele de audiență. Asta e tot ce contează în breasla mea. Mă bucură spre exemplu că am 17 revelioane, an după an, în care sunt lider de piață.

Ai intrat în casele oamenilor în fiecare revelion de atâta vreme, cum e revelionul la tine acasă?

De obicei stau acasă și mă uit să văd ce fac ceilalți. Cel mai mult îmi place ziua de după. Revelionul meu se dă în reluare după-amiaza. Oamenii stau acasă și se uită la televizor, iar eu de vreo 15 ani încoace, mă urc în mașină și colind orașul. Mă uit pe ferestre și îi văd uitându-se la emisiunea mea. E o senzație incredibilă pe care am trăit-o și în Timișoara de câteva ori. În 17 ani am apucat să văd lucrul ăsta în destul de multe orașe. E foarte frumos.

Sunt convinsă că ți s-a mai adresat această întrebare, dar pentru că nu cunosc răspunsul, am să te întreb și eu: dacă Dan Negru nu ar fi făcut televiziune, ce ar fi făcut?

Dacă ar fi să o iau de la capăt n-aș mai face televiziune.

De ce?

Pentru că numai eu știu pe ce culoare strâmte a trebuit să intru. E complicat. Dacă ar fi să o iau de la capăt în perioada asta, cu siguranță n-aș mai face televiziune, fiindcă e foarte greu să-ți mai construiești un nume în ziua de azi. În clipa asta e abundență de nedescris pe televiziuni, sunt atât de multe personaje, toată lumea prezintă emisiuni, e o abundență cumplită. Vin dintr-o generație care a avut norocul să facă treaba asta, atunci când erau două, maxim trei televiziuni.

La ce se uită Dan Negru la televizor?

Să știi că sunt un mare consumator de televiziune. Mă uit la toate emisiunile de divertisment, iar când nu sunt acasă le înregistrez, dar nu ratez niciodată nimic. Mă uit la toate premierele, chiar și la cele mondiale.

Ai un model din afară pe care-l admiri?

O, da! Nu cred că poți să reușești în breasla asta fără să ai un model. Sunt un mare copiator, îl imit pe Paulo Bonolis. Sunt un mare copiator al lui Carlo Conti. Italienii sunt foarte buni în divertisment. Am prezentat în România un spectacol pe care l-a prezentat în Italia, Paulo Bonolis, el fiind cel mai mare moderator de televiziune italian. Prima dată când m-am văzut cu el mi-a spus că eu îl cam copiez, și i-am răspuns că da. Și Conti îmi place, el mi-a dat un sfat care mi-a folosit. Mi-a spus să păstrez întotdeauna zona de clasic. În momentul în care ieși din această zonă riști să fii apanajul unor curente. Cred că are dreptate!

Să le transmitem un mesaj bănățenilor!

Eu am o făloșenie a mea când vorbesc despre Banat și bănățeni. A fost o perioadă când nu mă regăseam aici, acum însă îmi place. Sunt un mare fan al orașului Timișoara.