În imediata proximitate a Culei din Ciacova a fost vernisată, miercuri, expoziția etnografică ,,Vatra”, cuprinzând piese de port tradițional, textile , podoabe și obiecte de interior din colecția etnografică a Muzeului Municipal Beiuș din județul Bihor. Cele aproximativ două sute de piese provenind în special din colecția muzeului bihorean, dar și din colecții private, vor rămâne expuse la Ciacova timp de o lună.
“Ne dorim să oferim bihorenilor stabiliți în Banat și, în cazul de față, celor stabiliți în orașul Ciacova și împrejurimi, ocazia de a se reîntâlni și de a revedea obiecte specifice zonei din care provin. Și vrem, în egală măsură, să prezentăm tuturor celor interesați, nu numai bihorenilor, frumusețea lucrurilor din zona Beiușului, detaliile unor obiecte ce țin de viața de zi cu zi a oamenilor de acolo, de cultura și obiceiurile lor”, a precizat la vernisaj Mircea Bota, președintele Asociației Bihorenii din Banat.
La eveniment au participat primarul localității, Filip Petru – partener în organizarea expoziției -, profesori și elevi ai școlii din Ciacova, dar și reprezentanți ai muzeului local.
Expoziția etnografică ,,Vatra” a fost prezentată pe parcursul ultimelor patru luni la Muzeul Național al Banatului și la Universitatea de Vest Timișoara, urmând să își continue periplul în alte localități și instituții academice din Banat. Ea a făcut parte din cel mai amplu demers de promovare a Bihorului în Banat: Zilele Culturii Bihorene 2024 derulat în perioada 18-20 octombrie 2024 la Timișoara.
Asociația „Bihorenii din Banat” este continuatoare a Filialei Timișoara a Fundației Culturale a Colegiului Național „Samuil Vulcan” din Beiuș.

Premiul „Peter Jecza” pentru SCULPTURA ANULUI, în valoare de 8.000 euro, inițiat de către Fundația Triade Timișoara cu sprijinul UniCredit Bank pentru o lucrare de artă publică, a întrunit interesul a 52 de artiști care au propus în concurs 70 de lucrări.

Reunit într-o sesiune finală de selecție, juriul a desemnat drept câștigătoare lucrarea artistului Florin MAGDA, Dulapul cu jucării, 2023, oțel inox lustruit, 2,4 m x 0,9 m x 2 m.

Juriul a fost format din specialiști din domeniul sculpturii și al artelor vizuale: Celia Ghyka – arhitect, Andrei Petru Jecza – director executiv Fundația Triade, Ana-Maria Mihăescu – președinta Asociației Castel Salbek, Aurelia Mocanu – critic de artă, Ciprian Mureșan – artist vizual, Bogdan Rața – sculptor, Maria Rus-Bojan, critic de artă, curator.

Criteriile abordate de către juriu s-au referit la natura convingătoare a proiectului propus, la claritatea intențiilor, a abordărilor unice ale sitului și contextului public (gradul de securitate, relația morfologică cu spațiul public, materialitatea obiectului).

După ce a analizat și notat individual propunerile, juriul a procedat la preselecția unui număr de 8 propuneri finale. Artiștii cărora aparțin lucrările nominalizate sunt următorii (în ordine alfabetică): Maria-Mădălina BRÎNEȚ , Maxim DUMITRAȘ , Florin MAGDA, Marta MATTIOLI , Cătălin OANCEA , Dragan RAJSNIC, Marius RIȚIU, Aurel VLAD.

Juriul a mai acordat o mențiune specială, ce constă într-o lucrare a sculptorului Peter Jecza, atribuită artistului Marius RIȚIU, Rockabye, metal bătut, 324 x 90 x 90 cm

Decernarea Premiului „Petru Jecza” pentru SCULPTURA ANULUI și expunerea lucrării câștigătoare în spațiul public se va face printr-un eveniment dedicat, la care vor participa ca invitați susținătorii proiectului, organizatorii, membrii ai juriului, artiști, în data de 16 octombrie 2024.
În paralel, artiștii nominalizați vor fi invitați să participe la prezentarea unei expoziții în spațiul public, pentru o perioadă de 6 luni.
Premiul Peter Jecza pentru Sculptura Anului este o inițiativă a Fundației Triade, cu sprijinul UniCredit Bank. Premiul poartă numele sculptorului Peter Jecza, membru fondator al Fundației Triade, ca omagiu adus contribuției sale semnificative la sculptura românească contemporană.
Fundaţia TRIADE este o organizație neguvernamentală, fondată în anul 2000 cu scopul de a promova arta contemporană și de a facilita dialogul dintre artiști și public. În cei aproape 25 de ani desfășurați pe scena culturală a Timişoarei, fundația a contribuit semnificativ la dinamica culturală a orașului, adunând o bogată experiență centrată pe interesul față de devenirea sculpturii și a limitelor sale.

Printre lucrurile mai puțin cunoscute despre satele bănățene este și acela că unele localități erau specializate, între altele, în producția și prelucrarea primară a plantelor medicinale. Un foarte bun exemplu este cel al localității Otelec. Venind dinspre Pustiniș, pe partea dreaptă a drumului, înainte de a trece podul peste Canalul Bega, exista o vastă plantație de mentă.

În anii socialismului, la Otelec existau și cazane în care se fierbea menta și produsele rezultate erau mai apoi utilizate în industria farmaceutică dar și în alte ramuri precum cea a fabricării ceaiurilor sau cea cosmetică. Mai mult, menta era utilizată și în industria chimică, ea fiind având rolul de colorant natural. Parfumul de mentă s-a risipit astăzi devenind amintire …

S-a reușit astfel o diversificare a activităților agricole fapt ce a dus și la apariția de noi locuri de muncă. Și, dacă tot suntem la Otelec, putem trece în revistă și alte elemente locale ce astăzi au rămas doar în amintirea locuitorilor satului maghiar de pe malul stâng al Canalului Bega:

• Stația de Mecanizare a Agriculturii (S.M.A.);
• Moara de cereale;
• Plantația și unitatea de prelucrare a mentei;
• Stația de cale ferată (clădirea există, linia însă nu mai este folosită);
• Oficiul de Căpitănie Otelec (nu mai există nici clădirile, nici debarcaderul);
• Serele de la Podul de Piatră (6000 metri pătrați de sere);
• Plantația de viță-de-vie de la Pusta lui Nagi (peste 8 hectare);

Noi informații le-am primit în 19 septembrie 2022 de la doamna Sonia Egri; domnia sa informându-ne că plantațiile de mentă din Otelec au aparținut de Plafar Timișoara. Mai mult, doamna ne-a amintit și faptul că în afară de mentă, la Otelec s-a cultivat și coriandru. Părinții doamnei Sonia Egri au avut stupi de albine în zonă, în amintiri rămânând mierea bună și aromată produsă altădată la Otelec.

Ziarul ”Viața Economică” apărut în 6 iunie 1969 nota că ”Rezultatele obţinute de cooperativele agricole de producţie, care în anul trecut au cultivat mentă, sunt însă edificatoare: la frunze uscate au obţinut un beneficiu net de peste 6000 lei la ha, la spărturi de mentă circa 4500 lei la ha, iar la iarba proaspătă pentru ulei de mentă 4000 lei la ha. Aceste sume se dublează în cazul în care planta se cultivă în sistem irigat. 

Astfel, C.A.P. Otelec — judeţul Timiş a realizat o producţie medie la ha de aproape trei ori mai mare pe cele 12 ha irigate, faţa de producţia medie obţinută de pe 38 ha neirigate. În anul 1969, în România se menta se cultiva anual pe o suprafață de numai 1000 ha din care doar 100 ha erau în sistem irigat.”

În urma acestui articol din anul 1969 rezultă faptul că la Otelec se cultiva cu mentă o suprafață de 12 ha irigate, cel mai probabil cu apă din Canalul Bega. Astfel, în perioada comunistă, localitatea Otelec și-a consolidat renumele de producător de mentă și ulei de mentă.

sursa: povestibanat.blogspot.com

© Flavius-Sebastian Ignea / 12 septembrie 2022