Banatul de pustă, și nu numai, este zona în care ambrozia – crescută pe terenuri neîngrijite – creează tot mai multe neplăceri pacienților care au dezvoltat o alergie la această plantă. Nopți nedormite, oboseală, lipsă de interes pentru orice. Acestea sunt – în plin sezon – rezultatele unei alergii la ambrozie, afecțiune care debutează de cele mai multe ori cu simptome de genul cu strănut intens și repetat, senzația de mâncărime nazală și oculară, pleoape tumefiate. Netratată, această afecțiune poate duce la astm.
Alergiile la polenul de ambrozie reprezintă una dintre prioritățile medicale ale acestei perioade, iar Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică oferă în acest sens o serie de informații necesare persoanelor alergice, privind atât riscurile asociate cu expunerea la acest alergen, cât și măsurile de precauție necesare.
„Alergia la polenul de ambrozia se manifestă în principal prin rinită alergică, cu simptome precum strănut, secreții nazale apoase, nas înfundat și mâncărime la nivelul nasului, adesea însoțite de simptome oculare precum lăcrimare, mâncărime și înroșirea ochilor. În formele severe, pacienții se pot confrunta cu alterarea calității somnului, dificultăți de concentrare și în desfășurarea activităților zilnice. Aceste simptome se manifestă pe toată perioada expunerii la polenul de ambrozia, începând din iulie până târziu în octombrie.
Nu subestimați simptomele de rinită alergică! Dacă rinita indusă de polenul de ambrozie nu este tratată corespunzător, aceasta poate evolua spre astm. Riscul de apariție a astmului la pacienții alergici la polenul de ambrozia este de două ori mai mare decât pentru cei alergici la orice alt tip de polen.
Atenție! Astmul este o boală cronică a căilor respiratorii inferioare care poate afecta considerabil calitatea vieții, iar controlul simptomelor necesită un tratament adecvat, evitarea alergenilor și monitorizarea bolii pe termen lung de către un medic specialist alergolog sau pneumolog.
Simptomele de astm sunt: tuse seacă, senzație de lipsă de aer, compresiune toracică, respirație dificilă și șuierătoare (wheezing). Concentrațiile mari de polen de ambrozia pot declanșa crize de astm”, explică prof. univ. dr. Carmen Bunu, președinta Societății Române de Alergologie.
Ce puteți face dacă aveți simptome de rinită alergică?
1. Consultați un medic alergolog. Dacă aveți simptomele menționate, dar nu aveți un diagnostic confirmat, este important să vă programați la dun consult alergologic. Un diagnostic corect este primul pas către un tratament eficient și o viață fără griji în sezonul polinic.
2. Începeți tratamentul la timp. Dacă ați fost diagnosticat cu rinită alergică la polenul de ambrozie, este esențial să începeți tratamentul prescris de medicul alergolog imediat pentru a preveni agravarea simptomelor. Terapia rinitei alergice include, în principal, corticosteroizi intranazali și antihistaminice orale/intranazale, administrate pe toată durata sezonului.
3. Luați în considerare imunoterapia cu alergen (AIT). Imunoterapia vă ajută să obțineți toleranța pe termen lung la alergen prin restabilirea răspunsului imun al organismului. Avantajele acestei terapii sunt: obținerea controlului rinitei alergice și prevenirea dezvoltării astmului. AIT se inițiază după sezonul polinic și poate fi administrată sub formă injectabilă (SCIT) sau sublinguală (SLIT) pe o durată de 3-5 ani.
Cât durează sezonul de polen de ambrozia?
Sezonul polinic variază anual, în funcție de condițiile meteorologice și de gradul de răspândire al plantei. Pentru aceasta este necesară monitorizarea polenului de ambrozia cu ajutorul senzorilor care măsoară în timp real concentrațiile de polen, cu scopul de a stabili începutul, vârful și sfârșitul perioadei polinice, inclusiv intervalul orar cu încărcătură polinică maximă. Cunoașterea acestor date permite:
inițierea terapiei în momentul optim, respectiv odată cu începerea sezonului polinic, ajustarea terapiei în funcție de nivelul concentrației de polen, continuarea terapiei la pacienții cu astm indus de ambrozia cu încă o lună după sfârșitul sezonului polinic, informarea pacienților privind perioada de vârf polinic în care trebuie să se protejeze suplimentar, informarea publicului larg asupra intervalelor orare cu încărcătură polinică maximă în vederea evitării activităților în aer liber (plimbări, activități sportive), deoarece crește riscul de a dezvolta alergie la ambrozia.
Alergotel – aplicație digitală în sprijinul persoanelor alergice la ambrozie
În zona Timișoarei, din 2023, există astfel de senzori performanți care captează și monitorizează în timp real particulele de polen. În momentul de față înregistrează valori extrem de crescute de polen de ambrozie (842 PPM3), depășind cu mult pragul de 40 PPM3, la care încep să apară simptomele. Datele obținute cu ajutorul senzorilor sunt accesibile populației din județul Timiș prin intermediul aplicației Alergotel disponibilă pe iPhone și Android.
Greșeli frecvente ale pacienților:
1. Neglijează simptomele, crescând astfel riscul de a dezvolta complicații (crize de astm, rinosinuzită, otită).
2. Se tratează din auzite, fără să consulte medicul specialist.
3. Încep tratamentul prea devreme, chiar cu o lună înainte de începerea sezonului, expunându-se unor efecte adverse.
4. Întârzie începerea terapiei, considerând că tratamentul trebuie început doar când simptomele devin severe. Tocmai această întârziere determină agravarea simptomelor, care devin greu de controlat.
5. Se tem de efectele adverse ale tratamentului, care sunt mult mai reduse în raport cu beneficiile aduse.
6. Consideră că imunoterapia cu alergen nu este o opțiune viabilă, deși este singura terapie prin care se obține controlul pe termen lung al bolii.
7. Femeile însărcinate sau care alăptează și suferă de alergie la ambrozie evită orice terapii, expunându-se la alterarea calității vieții și crescând riscul de a transmite alergia la făt/sugar.
Mituri despre alergii și tratamentul lor
Alergiile sunt boli ale copilăriei care dispar de la sine fără tratament. În realitate, alergiile pot apărea la orice vârstă, deși sunt mai frecvente la copii. Netratate, acestea pot duce la forme grave de boală și la complicații. Terapia rinitei alergice cu corticoizi intranazali este periculoasă și creează dependență. În realitate, dozele de corticoizi intranazali sunt foarte mici, acționează local, nu afectează întreg organismul și nu dau dependență indiferent de perioada de tratament (a nu se confunda cu decongestionantele nazale). Imunoterapia cu alergen este periculoasă sau ineficientă. În realitate, aceasta este cea mai eficientă terapie prin care se obține controlul pe termen lung al bolii.